Cu siguranta ca esti la curent cu ispravile AI, si ma refer in mare parte la ChatGPT, daca esti aici la noi pe pagina. Si probabil ca ai auzit deja ca inteligenta artificiala (AI) poate veni sa iti ia jobul, sau cel putin s-ar putea sa-ti faca treburile la birou. 

Si cu siguranta ca te-ai gandit cum ar fi ca toate corvoadele din gospodarie sa fie preluate de catre munca robotilor!

Curatat praful care se depune suparator pe mobila, desi abia l-ai sters ieri? O masa calda care sa te astepte cand vii extenuat dupa o zi de munca?

Potrivit unor noi cercetari, AI ar putea fi capabila sa automatizeze aproximativ 39% din munca casnica in decurs de 10 ani.

Dupa cum ne spun cei de la euronews.com, in cadrul studiului, cercetatorii au solicitat 65 de experti in inteligenta artificiala din Marea Britanie și Japonia sa prezica cat de multa automatizare ne-ar putea scuti de cele mai frecvente sarcini casnice și de ingrijire.

Predictiile expertilor au variat semnificativ intre sarcini, cumparaturile alimentare fiind percepute ca sarcina cea mai automatizata (59 la suta), iar ingrijirea copiilor ca fiind cea mai putin automatizata (21 la suta).

Munca de ingrijire - ingrijirea oamenilor, a copiilor sau a animalelor de companie - a fost, in general, estimata a fi mai dificil de automatizat decat muncile casnice - cum ar fi curatarea, spalatul vaselor, gatitul și spalatul rufelor - cu o estimare medie de 28% pentru munca de ingrijire și 44%. la suta pentru treburile casnice.

Dyson lucreaza la roboti „secreti” care iti vor face treburile casnice 

Autorii studiului au spus ca cercetarile anterioare despre automatizare s-au concentrat pe munca platita și au ignorat multele ore petrecute in treburile domestice.

Descoperirile, publicate in jurnalul PLOS ONE , sugereaza ca automatizarea ar putea elibera mult din acest timp - și ar beneficia in special femeilor, care in prezent tind sa faca partea leului din munca casnica neremunerata.

„Femeile vor avea mai mult timp liber. Vor avea mai multe ore eliberate”, a declarat pentru Euronews Next, coautorul studiului, profesorul Ekaterina Hertog, profesor asociat in IA și societate la Universitatea Oxford.

Datorita inteligentei artificiale, a explicat ea, femeile ar putea reutiliza o parte din timpul petrecut cu treburile casnice sau ingrijirea copiilor pentru a se relaxa sau a lucra la dezvoltarea carierei lor. Povara grea a treburilor domestice, care a fost mult timp legata de salarii mai mici și cariere mai mici decât barbatii, ar fi atenuata.

Cu toate acestea, Hertog a avertizat ca, deși automatizarea poate aduce unele beneficii, nu este o solutie la problema sociala de baza a distributiei inegale a muncii casnice.

Exista, de asemenea, riscul ca automatizarea sa reduca o inegalitate, dar sa agraveze alta, a spus ea.

Transparenta salariilor poate ajuta la reducerea diferentelor de remunerare intre femei și barbati, dar cu ce pret?

Intr-o lume in care munca casnica neremunerata ocupa in prezent aproape la fel de mult timp ca munca platita, automatizarea ar putea avea implicatii sociale și economice semnificative.

De exemplu, aceste noi tehnologii vor fi cel mai probabil accesibile doar gospodariilor bogate sau din clasa de mijloc - oferindu-le și mai mult timp pentru munca platita și timp liber - și ar putea chiar reprezenta o amenintare pentru unele profesii cu venituri mici prin reducerea cererii de lucratori casnici.

Deoarece expertii sugereaza ca potentialele beneficii sunt mai puternice in treburile casnice decât in ​​ingrijirea adultilor, riscul ca AI sa preia profesiile de ingrijire este minim, arata studiul.

Pe de alta parte, gospodariile mai sarace care nu iși pot permite aceasta tehnologie ar fi lasate sa petreaca mai mult timp pentru munca casnica, agravând și mai mult inegalitatile economice și sociale.

„Daca pana la urma decidem ca aceasta tehnologie este necesara, ar trebui sa fie subventionata, dar poate nu pentru toata lumea”, a spus Hertog.

Subventionarea unora dintre aceste tehnologii poate, de exemplu, sa le permita persoanelor in varsta sa traiasca independent in casele lor mai mult timp decat sa se mute in unitati de locuit asistata, a explicat ea.

Prin urmare, cercetatorii fac apel la factorii de decizie sa ia in considerare implicatiile sociale și economice ale muncii neremunerate și sa evalueze cu atentie beneficiile și costurile potentiale ale noilor tehnologii pentru a evita agravarea inegalitatilor socio-economice.